Gânduri despre ecologie, inacțiune climatică și impact

De câteva luni și chiar ani buni mă tot străduiesc să formulez anumite frustrări pe care le am legate de ecologie și de gestionarea mediului înconjurător în România și în lume în general. Nu am reușit însă să fac asta până acum. M-am tot izbit de bariere atât personale cât și instituționale. Nu e deloc ușor să îți schimbi convingerile, credințele, obiceiurile și cu atât mai puțin să vorbești despre aceste schimbări cu cei din jur. Mai ales când politicile publice nu îți sunt favorabile, când bogăția și fericirea se măsoară în euro / lei / dolari.

Speranțe pentru un viitor mai bun

M-am gândit apoi că perioada COVID (2020 – 2021) a fost utilă și că lumea va înțelege cât de prețioasă e natura. Cât de importantă e ecologia și prezervarea mediului înconjurător pentru a ne asigura nouă și copiilor noștri măcar un viitor acceptabil. Prin viitor acceptabil înțeleg unul fără catastrofe climatice an de an. Un viitor cu apă naturală potabilă, cu păduri verzi (nu arse de soare, nu defrișate), cu terenuri care nu se erodează, cu recolte bogate, cu animale sălbatice sănătoase al căror adăpost nu e prădat. Unul cu umbră în orașe, cu spații verzi în care cei mici și cei mari pot asculta cântecul păsărilor, cu străzi liniștite și nepoluate fonic sau cu particule fine de un număr impresionant de mașini care mai de care mai mari, dar mai mereu cu un singur pasager (maxim doi) în ele. Un viitor fără secete, canicule și inundații recurente.

De câteva luni constat însă cu regret că nu e cazul. Deși toate semnalele de alarmă sunt roșii la capitolul ecologie, oamenii nu înțeleg nivelul de pericol și urgență. Nu înțeleg impactul ecologic colosal pe care îl are fiecare acțiune, fiecare gest, fiecare gând. Merg mai departe ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Sau ca și cum s-ar fi trezit dintr-un coșmar într-o lume roz unde totul e OK și fiecare își poate relua viața liniștit.

Duș rece

În ceea ce mă privește, fac parte dintr-o categorie de oameni privilegiați. Nu duc lipsă de nimic, am unde dormi bine, am ce pune pe masă, sunt sănătoasă. Am o familie iubitoare și prezentă, am o condiție financiară și o meserie care mi-au permis să mă plimb confortabil prin multe colțuri ale lumii. Aș fi putut și eu să reiau viața „normală” după pauza COVID. Dar nu am reușit. Si nu numai că nu am reușit, dar nici măcar nu am încercat să fac asta. Pentru că toată această izolare și studiul cauzelor ei, cât și descoperirea rapoartelor IPCC și a lui Jean-Marc Jancovici* m-au pus pe gânduri la modul cel mai serios.

Luni bune de zile am avut interogații existențiale. Am trecut prin faze de depresie mai mult sau mai puțin intensă, am fost tristă. Catastrofele ce au loc din ce în ce mai frecvent în ultimii ani, identificarea și înțelegerea consecințelor schimbărilor climatice asupra vieților noastre m-au copleșit.

Ce putem face pentru a schimba lucrurile

Recent însă, mulțumită asociației The Shifters** (care e foarte activă și bine reprezentată la Paris, locul unde îmi am domiciliul), mi-am regăsit forțele pentru a merge înainte. Mi-am dat seama că pentru a lupta împotriva eco-anxietății și a inacțiunii climatice, e important să nu fim singuri. E important să ne apropiem de alți oameni care trec sau au trecut prin aceeași situație și pentru care ecologia are o importantă semnificativă. E de asemenea foarte important să ne mobilizăm pentru a trece la acțiune și lupta împotriva schimbării climatice. Această luptă poate căpăta diverse forme :

> acțiuni ecologice individuale

• ne putem forma serios pe tema mediului înconjurător, a ecologiei și schimbărilor climatice – în acest sens, cursurile și conferințele lui Jean-Marc Jancovici***, cât și rapoartele Shift Project**** disponibile în franceză și engleză sunt foarte utile (sper să fie traduse și în română în curând) ;
• ne putem măsura amprenta ecologică***** pe diverse website-uri ;

> acțiuni cu impact în sfera personală (mai mult sau mai puțin apropiată)

• ne putem mobiliza împreună cu alți oameni pentru a întreprinde o acțiune concretă în favoarea mediului înconjurător sau împotriva celor care evoluează neluându-l în considerare și având un impact negativ asupra lui (este vorba despre alți oameni, politicieni sau firme diverse) – putem face apel la asociația The Shifters care e activă în Europa și nereprezentată în România, dar sunt și alte asociații și organizații cu antene locale ce pot fi activate ;
• ne putem educa de mici copiii să fie sensibili la ecologie, la protejarea mediului înconjurător și la noțiunea de sobrietate sau minimalism pentru a nu cădea în capcana consumerismului și a greenwashingului ; nu avem nevoie de zeci de jucării și haine noi venite din toate colțurile lumii, dar mai ales din Asia, care poluează enorm ; nu e necesar să îi obișnuim să meargă la McDonald’s și să prefere mâncarea procesată, cu multă grăsime și zahăr ;
• ne putem disciplina pe noi-înșine și schimba modul de viață ; consecințele comunismului în România sunt devastatoare : mulți cetățeni au plecat din țară pentru o viață mai bună afară (categorie din care fac și eu parte de altfel); alții, imediat ce și-au permis, au intrat într-o frenezie a cumpărăturilor și a călătoriilor, uitând complet de ecologie. Putem însă să ne dezvoltăm liberul arbitru și să ne informăm pentru a nu comite aceleași greșeli pe care le-au făcut alte țări. Țări mai mult sau mai puțin dezvoltate pe care azi le admirăm și luăm ca exemplu mai mereu. Dar e de reținut că nu tot ce au făcut și fac englezii, francezii sau americanii e bine și merită a fi imitat. Nu tot ce e mai mare, mai mult sau mai rapid e util și ne face mai fericiți. Putem să alegem un alt drum și decide să nu îi copiem în tot pe occidentali.

Despre lumea în care trăim… dar până când oare ?

Este oare necesar să avem în garderobă 10 tricouri, 10 pulovere, 10 rochii, 10 pantaloni, 10 perechi de papuci, 5 ceasuri și câte alte cele de preferință de la branduri străine care produc toate bunurile în condiții deplorabile în țări sărace ? E oare indispensabil să fugim peste hotare de îndată ce avem puțin timp și bani pentru a sta la plajă și face shopping în centre comerciale unde temperatura e de 18 grade când afară sunt 35 ? Să luam un zbor și contribui considerabil la efectul de seră când sunt atâtea locuri frumoase accesibile în tren sau mașină ? E oare sănătos și necesar să consumăm carne la fiecare masă ?

Răspunsul e simplu și îl știți cu toții : NU. Dar toata publicitatea și toate multinaționalele ne-au „educat” (ca să nu spun „dresat”) să cumpărăm haine noi la fiecare sezon, să înlocuim imediat orice obiect stricat (și nu să îl reparăm), să ne comparăm cu vecinii, să vrem mereu mai mult, tot mai mult. Să lucrăm până nu mai putem ca să cumpărăm obiecte pe care apoi să le schimbăm și tot așa. Să ne simțim prost dacă nu avem haine sau accesorii din ultima colecție Zara / Mango / Prada / Chanel etc. de la Paris / Londra / New York / Milano. Să uităm complet de ecologie.

Schimbarea e posibilă

Trebuie să recunosc că urmăresc câteva conturi Instagram ale unor celebrități din România și constat cu stupoare că majoritatea sunt victime ale publicității de masă și ale greenwashing-ului. Şi eu am căzut în aceste capcane „aurite” ani de zile. Ba chiar am lucrat pentru multe branduri care vând produse ale căror amprentă ecologică e catastrofică și fură zile planetei și vieții fericite ale copiilor noștri. Dar în momentul în care am identificat și înțeles problema, am decis să trec la acțiune. Sau la non-acțiune uneori. Şi nu am mai mâncat carne de vită ani de zile. Nu am mai luat avionul decât o dată pe an, când chiar nu aveam de ales.

Mai mult, am decis să petrec cât mai mult timp de calitate în natură și cu familia. Să nu mai umblu brambura aiurea doar pentru a mă lăuda că am fost undeva și am lenevit pe o plajă exotică (cu oameni săraci la picioarele mele care să mă maseze, să mă servească și așa mai departe). Am hotărât să consum local și de sezon în majoritatea timpului. Să mănânc mai sănătos, mai puține produse procesate. Am hotărât să mă apropii de plante, de copaci, să le înțeleg mai bine și să le plantez pentru a permite mediului să fie mai sănătos, dar și să mă pot adăposti la umbra lor și hrăni cu fructele, florile sau frunzele lor. Să am un stil de viață mai sustenabil. Să vorbesc cu prietenii mele despre temerile mele, despre decizia de a consuma mai puțin, dar și despre schimbările pe care le-am întreprins în viața de zi cu zi.

Cum putem avea un impact benefic

Sunt încă mulți oameni care cred că e suficient să reciclezi deșeurile menajere (cele din industrie și construcție sunt deseori neglijate deși ele sunt de fapt catastrofice) sau să plantezi câțiva copaci și totul va fi bine. Oameni care vorbesc despre ecologie fără să știe de fapt ce înseamnă.

Sunt gesturi sau acțiuni care au un impact mai mare decât altele. Principalele aspecte majore ce trebuie considerate pentru a înceta să înrăutățim starea lucrurilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră important sunt :

• transportul > reducerea considerabilă a traseelor cu avionul și mașinile mari ce consumă mult petrol ;
• alimentația > consumul redus de produse de origine bovină și în general produse transformate ; sunt de preferat produsele alimentare locale, de sezon și cât mai aproape de starea lor naturală ;
• construcțiile > materialele de construcție și rezidențele / casele noi au o amprentă ecologică negativă foarte importantă și consumă foarte multe resurse naturale și energii fosile (gaz, cărbune, petrol) ; e de preferat o izolare bună și renovarea ;
• cumpărăturile > în general, tendința e spre un consum minim cât mai redus; ce înseamnă asta ? să cumpărăm o haină sau un obiect doar când nu mai poate fi reparat și trebuie neapărat înlocuit.

Let’s do it ! Now !

Astăzi toate semnalele de alarmă sunt pe roșu în ceea ce privește degradarea mediului înconjurător și, prin consecință, degradarea calității noastre de viață în anii ce vor veni. Şi mai tragic încă este faptul că nu putem opri schimbările climatice și încălzirea globală a planetei chiar de am reuși mâine să nu mai emitem deloc gaze cu efect de seră. Asta din cauza fenomenul de inerție al acestor gaze acumulate în atmosferă. Acestea vor rămâne acolo în secolul viitor și vor avea deci clar un impact negativ. Tot ce putem face însă (și nu e vorba despre un lucru mărunt !) este să încercăm să ne răscumpărăm și să diminuăm acest impact negativ pentru generațiile viitoare.

Deși nu putem vedea azi cu exactitudine natura și amploarea consecințelor actelor noastre și ale predecesorilor noștri, specialiștii mediului de la IPCC****** ne confirmă că ne îndreptăm spre diverse catastrofe climatice pe care le vom descoperi cu siguranță în câteva zeci de ani și ne vor speria bine. Cu toate că viitorul se prefigurează din ce în ce mai puțin roz și din ce în ce mai incert, noi pare că suntem foarte reticenți însă la schimbarea care ni se impune. Chiar trebuie să așteptăm să vedem toate crizele ecologice cu ochii noștri și să reacționăm când deja va fi prea târziu ? Sau suntem capabili să luăm măsuri AZI ?

Andreea

PS : Majoritatea surselor sunt în franceză și engleză, dar sunt convinsă că nu va fi o barieră pentru cei care vor să se informeze și să treacă la acțiune.

*Jean-Marc Jancovici : https://jancovici.com/

**The Shifters : https://www.theshifters.org/

***Cursuri și conferințe : https://slides.pimoid.fr/jancovici/mines_2019/ ; intervenții & conferințe diverse

****The Shift Project : https://theshiftproject.org/

*****Măsura amprentei ecologice : MyCO2 ; Mon empreinte Climat ; WWF calculator

******IPCC : https://www.ipcc.ch/