Sută la sută românesc
Apar din ce în ce mai multe articole cu privire la alimentele pe care le consumăm. Din ce în ce mai multe studii de caz ce ne arată felul în care sunt procesate produsele alimentare și substanțele care sunt injectate pentru a spori creșterea culturilor și a animalelor. Tot mai multe video-uri care ne arată cât de nocivi sunt stabilizatorii și sintetizatorii din produse. Tot mai multe avertizări asupra felului în care sunt ascunși anumiți agenti sintetici în produse sub denumiri neconcludente. Un vechi proverb românesc spune așa: „nu există fum fără foc”.
Sub o mască frumos sculptată a „normelor UE”, conformitatea sau neconformitatea produselor nu prea are nicio legătură cu sănătatea populației. Ci mai degrabă cu „sănătatea” industriei alimentare și a marilor producători. Îmi vine greu să cred că laptele care e muls cu mâna și dus cu găleata e „neconform”. Sub pretextul că are germeni. În schimb, laptele care trece printr-un aparat și niște țevi spălate cu detergenți speciali apoi prin furtune ca de pompieri în cisterne e considerat „conform”.
Despre produsele consumate
Copil fiind, eram obișnuită cu zarzavaturile din piață, de la țărani și cu lactatele de țară. Criteriile după care se vedea prospețimea unui produs erau destul de clare. Merele aveau viermi, iar laptele se strica după câteva zile. Ouăle se deosebeau între ouă de la păsări și ouă de ciocolată. Acum, aud că există ouă fabricate în China. Fabricate! De oameni!
Mâncăm și nu știm ce mâncăm. Murim și nu știm de ce. Trăim într-o epocă în care un laptop rezistă 6 luni, iar o cutie de lapte 1 an.
Țările civilizate au devenit pentru noi un etalon. De multe ori, în România, referirea la societățile civilizate are din oficiu o conotație pozitivă. Dar oare așa să fie ? „Civilizația” nu vine oare la pachet cu industrializarea și cu implementarea diferitelor tipuri de norme ? Pachetul de civilizație nu este oare comercializat în supermarket având pe lista de ingrediente acele denumiri chimice greu de pronunțat ?
Produse româneşti
Din fericire, România este încă suficient de „în urmă” și încă mai există loc pentru natură și produse naturale. Încă mai există piețe în care vin țăranii să-și vândă legumele din grădină. Iar bunicii noștri încă mai știu pe cineva care are vacă și vinde laptele proaspăt muls. Încă mai există oameni care vând lactate, fructe și legume în fața curții. Și apicultori care vând miere naturală.
Deși am tot fost plecată din România în ultimii ani, am încercat să mai aflu de astfel de locuri fie prin viu grai, fie virtual. Așa că am făcut o listă cu alternative ale supermarketurilor de unde încă vă puteți aproviziona cu produse românești sănătoase.
Cutia Țăranului
O idee nemaipomenită de a reînvia legătura dintre producătorii tradiționali și consumatorii moderni. Este vorba despre o alternativă la supermarketuri și la produsele acestora a căror proveniență lasă de dorit. O invitație la o alimentație sănătoasă și naturală.
Cum funcționează? Accesați website-ul http://cutiataranului.ro/blog/ și urmați instrucțiunile. Principiul este de a vă abona la o cutie ce are un preț fix. Iar un țăran recunoscător a cărui cutie ați ales-o vă va livra cutia cu produsele respective în fiecare săptămâna. Conținutul cutiei variază în funcție de produsele alese și de sezon, însă prețul rămâne fix. Simplu, nu-i așa?
Piețele volante
Cred că acest tip de piețe se găsește mai peste tot în România.
Magazinele naturiste (de tip Plafar)
Se găsesc pretutindeni în România. Sunt incredibil de ieftine și conțin tot felul de produse naturiste. Toate tipurile de semințe la care nici nu v-ați fi gândit, uleiuri, cereale, medicamente, suplimente alimentare, vitamine, produse cosmetice etc. Tot ce aveți de făcut este să vă interesați puțin în legătura cu proprietățile și utilizarea produselor respective.
PlatFerma
Sau „Platforma fermierilor români care (re)unește gurmanzi și fermieri”, pentru a cita prezentarea lor. O platformă de informare depre hrana sănătoasă din România și despre fermierii care o produc. O bibliotecă a produselor românești, proaspete sau conservate. Sprijină relația dintre consumatori și fermieri. Conține o Hartă a fermelor, unde aveți mai multe informații cu privire la ferma cea mai apropiată. Iar fiecărei ferme îi corespunde un Portret de fermier, cu mai multe informații cu privire la sursa hranei.
Mai multe informații pe website-ul oficial.
Andrada
Pingback: Cutia Ţăranului - Lively Romania
Pingback: Hundred Percent Romanian - Lively Romania