Biciclind prin România: picnic la Sighișoara

Sighișoara este acel oraș în care „nu te simți în România”. În sensul bun, bineînțeles. Forfota de turiști străini, arhitectura medievală, terasele prietenoase, toate contribuie la amplificarea sentimentului că ești pe undeva prin vestul Europei, dar totuși „acasă”. Oameni mulți, diferiți, turiști de pretudindeni, localnici, români din toate colțurile țării aici par cu toții o comunitate din Evul Mediu, în care toți se cunosc între ei, sunt prietenoși și zâmbitori. Iar căsuțele colorate aproape că șterg urmele gri ale comunismului.

De data aceasta, traseul de bicicletă o să se transforme mai degrabă într-o locație perfectă pentru picnic. Genul acela de poieniță în inima pădurii, pe care o știu doar pădurarii locului. Și hoții de lemne, bineînțeles. 🙂

Plimbarea este destul de scurtă, având doar vreo 5-6 kilometri, așa că este modul ideal de relaxare după ce ați vizitat Sighișoara.

Punctul de plecare este strada Nicovalei, care pornește de lângă Detașamentul de Pompieri Sighișoara. Drumul începe să urce și apoi intră în pădure. Dacă nu vă abateți de la drumul principal, poienița va fi ușor de găsit, căci se află la capătul acestui drum. Undeva în față, în depărtare este o căsuță țărănească, părăsită probabil, așa că nu va fi greu de recunoscut locația. Vă atașez și o hartă, însă vă recomand să folosiți și Google Earth pentru mai multe detalii.

Întoarcerea puteți să o faceți pe același drum forestier, sau puteți să vă aventurați la stânga, prin pădure, pentru a ajunge în centrul Sighișoarei, însă pe acolo orientarea este puțin mai anevoioasă. Pe hartă sunt trecute ambele variante.

Cam așa arată poienița ! 🙂