Mame care ne inspiră

Mama ar trebui să fie cea mai bună prietenă. Ar trebui să fie acolo chiar și atunci când nu e. Ar trebui să înțeleagă chiar și atunci când nu înțelege. Și să pună copilul mai presus decât orice. Chiar și decât propria persoană.

Orgoliile nu ar trebui să-și aibă rostul. Iar ambițiile nu ar trebui să existe.

Mama ar trebui să inspire. Prin corectitudine, principii, înțelepciune. Printr-o educație care nu se învață la școală. Prin libertatea de a ne lăsa să facem propriile alegeri fără reproșuri ulterioare. Nimeni nu învață din greșelile altora. Iar lipsa greșelilor nu ne face perfecți.

Mama ar trebui să știe când să ne protejeze și când să ne lase liberi. E teribil de greu acest echilibru dar asta face o mamă. Cred că a fi mamă nu înseamnă doar a da naștere. Asta poate face oricine și nu ar mai exista nicio diferență între femeile care-și abandonează copiii și femeile care se dedică copiilor lor. Și mai cred că, uneori, o mamă adoptivă poate fi mai „mamă” decât o mamă naturală.

Mamei ar trebui să-i poți spune orice. De la prima notă mică până la prima beție. Și de la prima experiență sexuală până la a-i putea spune că vrei să fii singur uneori. Ar trebui să înțeleagă și să te facă să-i poți spune și a doua oară. Și a treia oară. De fiecare dată. Și niciodată să nu-ți fie frică de cum ar reacționa. Ar trebui doar să-ți spună când greșești dar să nu-ți impună niciun punct de vedere. Doar un sfat, un indiciu, o direcție.

Pe mamă ar trebui să poți să o contrazici fără să considere că e lipsă de respect. Până la urmă toți suntem oameni și mamele pot greși la fel ca și noi. Iar respectul nu ar trebui să fie dat de lipsa de exprimare.

O mamă ar trebui să știe cum să comunice și când să comunice. Să te învețe și pe tine să comunici. Să știe să-ți câștige încrederea și să-ți ofere încrederea ei la schimb.

Mama ar trebui să-ți ofere posibilități din care tu să poți alege. Să te îndrume fără să te sugrume. Să accepte că ai idealuri și aspirații în viață iar acestea nu corespund întotdeauna cu ale sale. Să accepte că tu crești și te schimbi… chiar dacă vei fi copilul ei toată viața. Iar atunci când crești, mama ar trebui să te învețe cum să îți iei zborul fără să-ți fie frică. Și cum să-l faci să fie cât mai lin. Cred că acesta  trebuie să fie cel mai greu moment. Și cred că este al naibii de greu să fii mamă.

Mama mea este așa cum aș fi vrut să fie. Sursa mea de inspirație. Prietena mea. Sprijinul meu.

Andrada