Ionuț Mandanac şi viziunea sa asupra tinerilor de azi şi a voluntariatului

În ziua de azi şi într-un context de criză nu neapărat depăşită, constat că tinerii întâmpină destul de multe dificultăți în găsirea primului job stabil (pe durată nedeterminată) şi plătit decent (nu numai capabil de a acoperi transportul, mâncarea, telefonul şi chiria, dar şi o carte, un spectacol, un concert, o cină la un restaurant drăguț, un week-end pe undeva din când în când, o hăinuță, un cadou).

Constat de asemenea că lumea face studii, îşi dă licența, face master, pleacă cu Erasmus când are ocazia pentru a putea asocia călătorie/vacanță, studiu, dezvoltare personala şi îmbunătățire a CVului şi apoi se întoarce în țară… şi puțini sunt cei care îşi găsesc apoi un loc de lucru satisfăcător. Cei care nu reuşesc să semneze un contract, se întâmplă să încerce să se reorienteze, să înceapă o a doua facultate, un doctorat, să accepte un job alimentar care nu are nimic de a face cu studiile făcute şi competențele acumulate doar pentru a nu fi o povară pentru părinți şi intră cu încetişorul într-o stare de depresie sau letargie, încetează să mai zâmbească, să se mai bucure de viață.

Ei bine, pentru cei care au câteva ore libere la dispoziție (fie că sunt la facultate, că lucrează ori sunt în căutarea unui job, a unei activități plăcute sau pur şi simplu ar vrea să facă puțin bine), voluntariatul este o soluție ideală împotriva plictiselii, depresiei, întristării şi rutinei. Nu numai că le permite tinerilor să aibă o activitate care îi ajută să se dezvolte pe plan personal şi interuman, să cunoască lume nouă, să discute, să râdă, să se implice, să facă bine unor oameni sau naturii pur şi simplu, să obțină bilete de intrare gratuite la anumite evenimente de renume, dar, de asemenea, voluntariatul le permite să se dezvolte pe plan profesional, să se responsabilizeze, să capete competențe şi abilități ce le vor permite apoi să se remarce în cadrul unui interviu de angajare.

Dar vă las să aflați mai multe despre voluntariat de la un activist în acest domeniu de mai bine de 5 ani : Ionuț Mandanac – tânărul de 26 de ani cu o ambiție mare cât caru’, cu un interes nemăsurat pentru cultură, muzică, fotografie şi societate – a „lucrat” pentru două dintre cele mai importante organizații non-guvernamentale din țară : Let’s Do It, România! şi Brigada de Voluntari.

Ionuț, care e parcursul tau ?

„Născut în Botoşani, am copilărit la bunici, în zona Bucovinei, am scris primele cuvinte la o şcoală din urbea natală, iar după terminarea liceului pe profil real, m-am mutat în capitală, unde am ales economia în detrimentul psihologiei. Aşa au trecut 3 ani la Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale şi încă 1 an de masterat cu variațiuni pe aceeaşi temă, ca apoi, în anul 2, să las în urmă temporar Bucureştiul : astfel, o maşină, două avioane, un autobuz, un tren, un metrou şi 2.900 km mai târziu, am ajuns în Oslo, Norvegia, unde am petrecut 10 luni.

După finalizarea activităților academice, cum iarna norvegiana nu mai reprezenta o provocare, am revenit pe plaiuri mioritice, pentru a înfrunta canicula şi agitația bucureşteană. Astfel, ultimii 2 ani şi jumătate au fost definiți de 3 repere majore: job (evaluări imobiliare la o companie din top 3 companii de consultanță imobiliară la nivel mondial), voluntariat (Brigada de Voluntari şi Let’s Do It, Romania!) şi fotografie (când şi pe unde s-a putut).”

Cu ce te ocupi frumos în timpul liber ?

„Timp liber?.. 🙂 De cele mai multe ori, senzația mea este că timpul meu liber tinde asimptotic către 0…

În era digitală în care trăim aproape că a devenit un clişeu, dar totuşi o voi spune: cea mai mare pasiune a mea este fotografia. Am început de când eram mic, cu o cameră foto rusească pe nume Smena-2 (Смена-2), iar după alte 2 camere foto cu film de la Minolta şi Konica şi incă 2 digitale de la Sony şi Panasonic, am trecut la un DSLR – un Nikon D90, care mi-a devenit tare drag. Cea mai mare realizare în domeniu este câştigarea unui concurs organizat la nivelul Europei Centrale şi de Est de compania la care lucrez, cu o fotografie din Barcelona. Momentan, pentru amuzamentul personal, încerc să-mi fac timp pentru a pune pe picioare un site în care să-mi încarc fotografiile – worldtml.wordpress.com. E un proiect în lucru…

Constrâns cumva de circumstanțe, începând din mai 2013, am început să alerg. În aprilie am avut o fractură, drept pentru care a trebuit să stau 3 săptămâni cu piciorul în ghips. După această perioadă, pentru a-mi reface tonusul muscular, am început să merg, apoi să alerg iar şi astfel, în perioada mai – octombrie am parcurs în total 175 km, culminând cu o cursă de 10.5 km (ştafetă de 4 x 10.5 km) la Bucharest International Marathon 2013, clasându-ne ca echipă pe locul 34 din 361. Aştept cu nerăbdare să vină primăvara ca să reîncep.

Îmi mai place mult să gătesc, însă revin la drama amintită mai devreme: nu prea îmi permite timpul. Totuşi, când am ocazia, fac nişte paste destul de bune (..zic eu).”

Pe cine admiri tu şi de ce ? 

„În general, apreciez oamenii întreprinzători. Cred că ăsta e cuvântul cel mai potrivit.. Oamenii care se dedică unei idei, unui vis, unui.. ceva.. orice! Oamenii isteți, responsabili, ambițiosi, care au găsit un scop mai presus de ei înşişi, care cred în ceva, care luptă pentru ceva, care îşi asumă provocări, care fac ceva util cu timpul lor, care lasă ceva în urmă, care se implică. Oamenii cărora nu li s-a pus totul pe tavă, ci au muncit pentru a se dezvolta şi a ajunge acolo unde şi-au dorit.”

Cum te-ai descrie ca român ?

„Suntem suma experiențelor pe care le-am trăit şi rezultatul contextului în care ne trăim viața. Probabil că născându-mă în România şi trăind aici timp de 26 de ani, am deprins anumite trăsături pe care e posibil să nu mi le fi însuşit în altă parte. Totuşi, nu cred că granițele geografice au puterea de a te defini fundamental ca persoană. Mai ales acum, când am devenit atât de interconectați la nivel global. Cred că depinde mai mult de microcosmosul specific în care te-ai dezvoltat, de valorile care ți-au fost insuflate de cei apropiați şi de filtrul folosit de tine în asimilarea informației.

În ceea ce mă priveşte, nu consider că epatez prin inteligență sau vreun talent deosebit, însă îmi place să cred că sunt o persoana ambițioasă, tenace şi încăpățânată într-un mod constructiv – în sensul că pun foarte mare preț pe calitate în tot ceea ce fac şi nu mă opresc la ‘suficient de bun’, ci vreau mai mult. În relațiile interumane, sunt în general destul de precaut, rezervat şi sceptic – ‘punctele forte’ ale zodiei. Dar sunt astea oare trăsături tipice tuturor românilor ? Nu e sigur …”

Cum vezi tu generația ta şi tinerii români de astăzi ?

„Din punctul meu de vedere cuvântul care ar putea defini cel mai bine pe o mare parte dintre tinerii români de astăzi este ‘latența’. Mulți se revoltă din varii motive, dar nu fac nimic concret pentru a schimba ceva, aşteptând ca altcineva să preia responsabilitatea sau situația să se rezolve de la sine. Şi mai mulți nici măcar nu se revoltă, adoptând în schimb deviza ‘asta este’. Prea puțini iau efectiv atitudine. Nu vreau să spun că ‘pe vremea mea’ era mai bine şi tinerii erau altfel decat sunt acum. Probabil că era la fel, dar nu îmi dădeam eu seama. Sau poate că era chiar mai rău.. Oricum, e cu siguranță loc de mai bine.

Un alt cuvânt definitoriu cred că ar putea fi ‘narcisism’. Fiind inoculați de părinți cu ideea că sunt speciali, că sunt nici mai mult, nici mai puțin, decât centrul Universului, mulți tineri deprind fără vreun merit real o încredere în sine exacerbată, o libertate în exprimare dusă la extrem şi o lipsă de disciplină. Accesul fără precedent la tehnologie, care le furnizează câte un shot de dopamină de fiecare dată când cineva dă un ‘like’ unei fotografii pe care au postat-o pe o rețea de socializare, susține şi augmentează aceste deprinderi: oricine a văzut vreodată pagina de Facebook a unui tânăr nu poate să nu recunoască faptul că atâtea fotografii realizate în oglindă sunt cel puțin un semn al unei dereglări a imaginii de sine.”

Proiecte de suflet în care te-ai implicat ?

„Let’s Do It, Romania! şi Brigada de Voluntari.”

Ce te-a motivat să investeşti timp şi energie în aceste activități ? 

„Povestea Brigăzii de Voluntari a început în 2008, când unui anume Ionuț Tunaru, după ce a fost coordonator de voluntari în cadrul Summit-ului NATO, i s-a propus să strângă şi să coordoneze o echipă de 300 de oameni pentru B’estfest, ediția 2008. Ca în ‘Patul lui Procust’, pe un plan paralel, eu aflam întâmplător că cineva recruta voluntari pentru B’estfest 2008. Perspectiva de a vedea live un line-up care îi includea pe Cypress Hill, Alanis Morissette, Apollo 440, Nelly Furtado, Manu Chao, Roisin Murphy şi Stereophonics în schimbul a 6 ore de voluntariat pe zi s-a dovedit irezistibilă, aşa că m-am hotărât să aplic. Ca atare, am trimis un mail destul de pretențios care începea cu ‘Stimate domnule Tunaru’ unui puşti (am aflat ulterior) de 22 de ani. Şi astfel, cele 2 planuri s-au intersectat, iar eu l-am cunoscut pe Ionuț Tunaru, o persoană cu care am devenit bun prieten, pe care am ajuns să o apreciez enorm şi de la care urma să învăț enorm.

Pe parcursul celor 6 ani care au trecut de atunci am participat la zeci de evenimente: concerte (AC/DC, Aerosmith, Bon Jovi, Depeche Mode, Eric Clapton, Eros Ramazzotti, Iron Maiden, Joe Cocker, Metallica, Rammstein, Roger Waters, Scorpions, Sting, Tom Jones etc.), evenimente sportive (Kings on Ice – Olympic Tour, Bucharest International Half Marathon, Gabriela Szabo Run Fest) şi conferințe (TEDxBucharest, Comic Con Bucureşti). Evident că ceea ce m-a determinat să continui la început a fost oportunitatea de a fi acolo fără a fi nevoit să cumpăr un bilet. Ulterior însă, am rămas în principal pentru dezvoltarea personală, concertul devenind de multe ori doar zgomot de fundal.

Iar despre proiectul Let’s Do It, Romania! am aflat printr-o anume Alexandra, o prietenă care, privind înapoi, a avut un impact major asupra cursului vieții mele din multe puncte de vedere… Fusese la un workshop, unde Liana Buzea a povestit cum intenționa să implementeze în România un proiect născut în Estonia cu un an înainte, în 2008. Mi-a plăcut ideea extrem de simplă, dar foarte ambițioasă, percutantă, de impact – „Curățenie în toată țara. Într-o singură zi!”. Aşa am ajuns la prima întâlnire de grup, ce a avut loc în octombrie 2009, după care au urmat multe alte întâlniri şi discuții, multe idei, multe probleme, multe soluții, multe frustrări, şi mai multe satisfacții, puțin somn :-)”

Ce reprezintă pentru tine Brigada de Voluntari şi Let’s Do It, Romania! ?

„În calitatea actuală de vice-preşedinte financiar, țin să menționez că Brigada de Voluntari este o organizație non-profit specializată în oferirea de suport organizatorilor de evenimente. În 5 ani ne-am creat o imagine în industrie, oferind sprijin în managementul de evenimente la cele mai importante concerte din Romania. Actualmente avem la activ peste 200 de evenimente şi o bază de peste 500 de membri.

Totodată, Brigada de Voluntari este biletul de intrare la cele mai tari concerte din România, este locul în care înveți să te descurci în situații dificile, este un mediu informal în care te dezvolta şi capeți experiență în ceea ce priveşte interacțiunea cu oamenii, este un grup de persoane faine, pline de energie, care îți intră chiar fără să vrei în suflet. Iar în ziua evenimentului, după ce se finalizează accesul publicului şi toate piesele sunt la locul lor, iar James Hetfield, Jon Bon Jovi, Sting, Dave Gahan, Steven Tyler, Klaus Meine sau Roger Waters spune într-o română uşor imperfectă ‘Bună seara, Bucureşti!’, sentimentul că şi tu ai contribuit ca totul să fie posibil este divin 🙂

Pe de altă parte, la un alt nivel, Let’s Do It, Romania! a reprezentat o provocare atât pentru mine, cât şi pentru toți ceilalți implicați şi a fost o experiență incredibilă. În plus, a fost o acțiune cu impact asupra mediului şi asupra societății. Am demonstrat că SE POATE şi la noi. Au demonstrat-o, de fapt, cei aproximativ 500.000 de oameni care au participat la curățenie în cadrul celor două ediții în care am fost implicat în proiect – 200.000 de voluntari în 2010 şi 300.000 de voluntari în 2011.”

Amintiri frumoase legate de activitatea ta în cadrul acestor două organizații ?

„Cred că una dintre cele mai frumoase amintiri legate de Brigadă o am de la Comic Con 2013. A fost primul eveniment la care am coordonat activitatea întregii echipe de voluntari. A fost foarte intens şi foarte satisfăcător în acelaşi timp. Am cunoscut şi am lucrat cu nişte oameni incredibili. Am avut ocazia să o cunosc pe impresara lui John Rhys-Davies, Julie, o femeie extraordinară, care, la final, când i-am mulțumit pentru colaborare, m-a luat în brațe şi mi-a mulțumit şi ea pentru tot ce am facut acolo. Cireaşa de pe tort a venit însă după eveniment, odată cu feedback-ul pozitiv la adresa mea din partea voluntarilor.

De asemenea, nu voi uita niciodată Ziua de Curățenie Națională de pe 24 septembrie 2011, momentul în care tot efortul depus de echipă s-a materializat în 300.000 de voluntari care au participat la acțiune şi 750.000 de saci de deşeuri colectați la nivel național într-o singură zi.”

Proiecte frumoase în viitor pentru Brigada de voluntari ?

„Sperăm să organizăm într-un viitor apropiat un festival de muzică, la care biletul de intrare să fie, în mod simbolic, un anumit număr de ore de voluntariat la activ, acumulate fie în cadrul Brigăzii, fie în cadrul altor ONG-uri.”

Cât de bine sunt cunoscute în țară activitățile de voluntariat ?

„Activitățile de voluntariat au o istorie relativ scurtă în România. Cu toate acestea, în ultimii ani au fost derulate multe proiecte cu un impact semnificativ asupra societății. Sunt din ce în ce mai multe asociații formate din oameni care s-au săturat să aştepte ca lucrurile să ‘se’ întâmple şi au preluat inițiativa.

De asemenea, cred că din ce în ce mai multe persoane (în special tineri) realizează importanța voluntariatului în dezvoltarea lor personală. Voluntariatul îți poate oferi anumite direcții şi te poate ajuta să îți şlefuieşti pasiunile în competențe bune de pus în aplicațe în viața profesională. Unul dintre cele mai importante lucruri este dezvoltarea încrederii în tine şi a abilității de a lucra cu oameni, fie că este vorba despre echipa de voluntari din care faci parte sau persoane din exterior, cu care intri în contact în activitatea ta.

De asemenea, voluntariatul îți permite să greşeşti din când în când. Deseori, în viața profesională cotidiană, lucrezi în condiții de stres, şi înveți că totul se întâmplă în timp real, că deciziile şi acțiunile tale au consecințe, iar posibilitatea de a reveni sau de a încerca de mai multe ori nu există. Grație muncii de voluntariat, înveți să fii mai responsabil şi mai ambițios, să faci lucrurile bine. Astfel, acumulezi experiență.”

Un loc unde te regăseşti, unde îți place să faci o escapadă pentru a face o pauză ?

„În general îmi place mult apa. N-aş fi spus asta când eram mic, când ai mei mă băgau cu forța în mare, iar în momentul în care scăpam din mâinile lor mă întorceam plângând pe uscat.. Totuşi, între timp elementele definitorii ale zodiei, un semn de apă, m-au prins din urmă. Îmi place deci să merg la mare, să mă relaxez pe plajă şi să înot. Preferabil undeva mai liniştit, unde nu se face publicitate pe plajă la spectacolele de varietăți din seara respectivă.

Un alt loc mai retras unde îmi place mult să merg este Canionul Şapte Scări, un defileu cu o lungime de 160 m şi o diferență de nivel de 58 m, localizat undeva între Predeal şi Braşov, format din şapte trepte cu înălțimi între 2.5 şi 15 m, care se transformă în cascadă când volumul de apă al pârâului Şapte Scări este ridicat. Deci şi pe acolo curge o apă, tiparul se respectă 🙂 „

Un cântec românesc care îți place ?

„Îmi place mult piesa lui Guess Who – ‘Tot Mai Sus’ pentru următoarele versuri: ‘Şi văd cum unii stau degeaba, frate sunt mulți, // Dar văd şi alții care luptă încercând să mute munți. // Oameni care au ceva de spus, // Oameni care vor să ajungă tot mai sus.’

De asemenea, îmi place mult muzica celor de la Moonlight Breakfast. Vocea solistei este incredibilă, iar instrumentalul este pe măsură!”

Ce planuri de viitor ai ?

„Aş vrea să mă apropii de acel indefinit şi evaziv ‘echilibru între viața personală şi cea profesională’ – sau măcar să mai îndrept puțin balanța.”

–––-

Aşadar, dacă vă regăsiți cumva în cuvintele lui Ionuț Mandanac sau doriți pur şi simplu să vă implicați intr-o activitate frumoasă care să vă permită să cunoaşteți oameni excepționali şi să vă dezvoltați atât pe plan personal, cât şi profesional, nu ezitați să contactați organizațille non-guvernamentale din oraşul vostru sau să vă informați pe site-urile www.letsdoitromania.ro şi www.brigadadevoluntari.ro !

„Nu lăsa pe mâine ce poți face azi” 😉 !

Andreea