Nuntă, bre !
Tradițiile de nuntă au fost dintotdeauna și vor fi prezente la toate popoarele. Până la urmă, fiecare cu ciudățeniile sale. De la tradiția africană de a petrece noaptea nunții în trei până la cea scoțiană de a petrece această noapte într-un hambar. De la „plânsul de nuntă” timp de o lună din China până la obligația tinerilor însurăței de a nu-și face nevoile timp de 72 de ore din Malaezia. În unele țări se păstrează mai mult tradițiile, pe când altele au adoptat mai mult varianta modernă. La urma urmei, e alegerea fiecăruia.
În România însă, vechile tradiții și-au cam pierdut semnificația, fiind înlocuite de obiceiuri cu totul noi, împrumutate de pretutindeni și propagate din tată-n fiu sau mai bine zis din cuscru în cuscru, căci mai nou, nunta tinerilor devine nunta părinților. De ce nu fac asta la nunta lor de aur, nu știu. „Tradițiile ” de tipul „dansul pinguinului” și furatul miresei, care e dusă, original și de negreșit, la Arcul de Triumf, pentru cei care optează pentru o nuntă în București, sunt în topul preferințelor românilor.
De obicei, implicarea rubedeniilor vine din partea a cel puțin unuia din viitorii soți. Vai de cei care au parte de implicarea ambelor familii ! Dacă își imaginează că vor avea o nuntă așa cum au visat, ghinion ! Părinții sunt cei care vor avea o nuntă așa cum au visat ! Dacă nu apucă sa își imagineaze cum va fi nunta lor, tot ghinion, că își vor imagina părinții pentru ei. Dacă, totuși, sunt mai bogați cu duhul și insistă să își planifice nunta după propriile preferințe, atunci e de-a dreptul ghinion ! Pentru că nu numai că nunta nu va fi pe placul rubedeniilor, dar vor avea și parte de un scandal ca-n povești.
Un alt obicei care se perpetuează cu sfințenie este cel de „nunta ca o afacere”. Bine, bine, se știe că și ăia din Sudan plăteau daună familiei miresei sub formă de vite sau oi .. Dar la noi e, fără număr, fară număr.. Euroi.. Pentru că, deși România nu a aderat încă la moneda europeană, de fiecare dată prețurile meniurilor la nunți sunt exprimate în Euro. Și nu știu cum se face, dar prețul meniului se face de fiecare dată cunoscut până și ultimului nuntaș. Așa că, pentru cei care chiar își doresc să fie alături de prieteni, cunoscuți, rude, etc., în astfel de momente, dacă nu posedă vreo moștenire babană, le este recomandat cu căldură să facă puțintică economie. Până la urmă, foamea este cel mai bun bucătar, vorb`aia!
P.S : Nu, articolul nu are legătura cu ziua de mâine – tradițional românescă și îndrăgită de toți bărbații!
Andrada