Despre actorie în România cu Olimpia Melinte

comment 0
GȂNDURI, OAMENI

Despre actorie în România cu Olimpia Melinte

Actoria, în acelaşi timp pasiune şi meserie. Nu mulți sunt oamenii care se pot mândri şi spune că fac o meserie care îi pasionează, care le place şi la care nu ar renunța pentru nimic în lume. Dar actorii pot face asta. Este o meserie în care se pune mult suflet şi se practică cu mare plăcere în ciuda greutăților şi încercărilor ce pot surveni. Sindromul actoriei apare la o vârstă fragedă deseori, aşa cum ne spunea şi Iulia Verdeş într-un interviu anterior, şi deseori pune stăpânire apoi pe visele celor atinşi de pasiunea pentru teatru şi film.

Astăzi, vă propunem să faceți cunoştință cu Olimpia Melinte, o tânără actriță originară din Iaşi, cu câteva roluri principale bune deja la activ (click aici pentru mai multe informații privind cariera actriței). Dânsa a acceptat cu plăcere să răspundă solicitării noastre şi să ne vorbească despre ea, cât şi despre meseria de actor.

Cine e Olimpia Melinte astăzi ? Ce știe lumea despre ea ?

Nu știu ce știe lumea despre mine. Cred că majoritatea mă știu din „Selfie”, unii se ȋntreabă ȋncă cine sunt, ȋi ȋnțeleg perfect, de multe ori și eu ȋmi pun aceeași ȋntrebare. Alții m-au cunoscut de la TVR2, din perioada pionieratului meu din zona televiziunii sau poate că mă știu de prin aparițiile răzlețe de prin ziare și reviste. Și mulți mă vor cunoaște din acest interviu.

Ce nu știe lumea despre Olimpia Melinte, dar e foarte important ȋn ochii dumneavoastră ?

Că locuiesc ȋn Romȃnia și n-aș emigra.

Cum vedeți dvs actoria și lumea actorilor astăzi ? Ce o caracterizează, ce avantaje sau inconveniențe ?

Cred că lumea s-a schimbat și actorii au rămas aceiași visători, răzvrătiți, ȋndrăgostiți de meseria lor, gata să ȋncerce mereu ceva nou, gata să joace, să se joace și să jongleze cu emoțiile. Dezavantajele vin din explozia tehnologică din jurul nostru, din faptul că e mai simplu să stai ȋn fața televizorului decȃt să mergi la film sau la teatru. Comoditatea asta ne strică și ne ȋngrădește mai mult decȃt ne imaginăm.

Ce imagine aveți despre lumea filmului și a producției cinematografice ȋn Romȃnia ?

Creștem, ne dezvoltăm și an de an apar proiecții noi care stȃrnesc aplauze și atrag lumea la cinema. Stăm bine, zic eu.

Care e destinul unui tȃnăr actor romȃn ? Care e parcursul tipic ?

Greu de zis. Fiecare are drumul lui. După facultate ȋncepe nebunia, ȋndoielile și căutările. Un dram de noroc, mult curaj și gȃndul că nu trebuie să renunți. Și la un moment dat vine și trenul ăla ȋn care trebuie să te urci și care o să te ducă undeva. Fiecare poveste e diferită, dar călătoria merită toți anii de ȋncercări, de castinguri, de probe.

De ce nu sunt actorii romȃni celebri peste hotare și notorietatea lor se oprește la granițele țării ?

Pentru că nu avem un sistem de manageriat, nu avem agenți care să ne scoată ȋn afara granițelor și lucrurile se ȋntȃmplă mai greu. E bine că avem potențial !

Vă atrage mai mult filmul sau mai mult teatrul ?

De ceva ani fac doar film, acum am un mare dor de teatru. Așa că vreau să mă ȋntorc, ca la un vechi și de nădejde prieten. Îmi plac ambele, e tare greu să aleg.

Ce tip de roluri vă interesează ?

De cȃnd am descoperit comedia, ȋmi doresc să mai fac. Dar nu am un tip preferat, ȋmi doresc personaje cu povești diferite.

Dacă ar trebui să faceți chiar acum un pitch, care sunt aspectele pe care le-ați evidenția și care vă diferențiază de alți colegi de breaslă ? 

Am părul roșu și pistrui și-am jucat personaje ȋntre 18 și 30 de ani. Glumesc. Suntem foarte diferiți unii de alții, așa că invit lumea la film să ne vadă acolo și să facă ei diferențele.

Proiecte frumoase ȋn curs ?

În perioada asta filmez ȋmpreună cu Anca Damian pentru ultimul său proiect cinematografic „Perfect sănătos”.

Iar de pe 13 noiembrie vă aștept ȋn cinematografe la filmul „București Non-Stop” !

bucuresti non stop

Unde, cu cine, cȃnd și cum ȋși petrece o actriță timpul liber ?

Cu familia și prietenii. Depinde de anotimp : iarna pe pȃrtie, vara la mare sau la bunici la Medgidia. Mai nou prin parcuri și locuri de joacă ȋmpreună cu fiul meu.

Filmul romȃnesc preferat ?

Greu de zis. Cred că „De ce trag clopotele, Mitică ?” ȋn regia lui Lucian Pintilie este filmul care m-a impresionat ȋn copilărie și a rămas unul dintre preferatele mele.

Mȃncarea romȃnească preferată ?

Bulzul ciobănesc.

Băutura romȃnească preferată ?

Vinul roșu făcut de tata.

Dacă ar trebui să interpretați la o cină internațională un personaj care reprezintă Romȃnia ca țară/națiune, cum vă imaginați acest personaj ?

Cred că ar fi o combinație ȋntre Ana Ipătescu și Maria Tănase. Între forță, determinare și noblețe, poezie și umor.

Un sfat pentru tinerii romȃni care visează să devină actori celebri ?

Cȃnd o ușă se ȋnchide, alta se deschide.

Andreea

PS : Photo credit Andrei Nemirschi – www.nemirschi.com

olimpia melinte

Lasă un răspuns